udv-hsz hsz-csik
2017-05-27

Min: 18
Max: 20
Min: 4
Max: 7

Culesul viei

Pe teritoriile secuieşti cel mai important eveniment economic şi social, începând din septembrie şi până la sfârşitul lunii noiembrie, este culesul de vie. În economiile ţărăneşti, această muncă, contrar cu celelalte munci sociale făcute în vie, era o activitate colectivă, deaceea este în strânsă legătură cu petrecerea de la sfârşitul zilei, unde se dansează şi se sărbătoreşte.

Culesul de vie este un obicei popular, care datează din secolul al XVI-lea şi XVII-lea. În trecut era o sărbătoare foarte răspândită la care veneau şi eroi beligranţi. Culesul de vie începea pe data Sfântului Mihai (pe 29 septembrie) şi ţines până pe ziua lui Simon-Iuda (28 octombrie). Obiceiurile legate de acest eveniment este legată cel mai mult de ultima zi de culegere a viei. Au avut loc petreceri, defilări, care s-au finalizat în bal.

În viaţa satului, culesul viei, a fost un adevărat eveniment festiv. De obicei, a început cu o mare gălăgie, apoi s-a putut începe munca.
În ziua culesului viei, participanţii s-au trezit devreme şi s-au împrăştiat în vie, începând munca voios cântând. Însoţitorii nelipsiţi a participanţilor de altă dată era fanfara, care însoţind participanţii cântă doina fiecăruia, iar plata era încredinţată pe gazdă, care de obicei era strugure sau must. Şi în timpul muncii era dominat gluma, cântecul şi gălăgia. Apoi ziua a devenit o adevărată sărbătoare. Participanţii când se retrag din vie aduc cu ei pe braţe, coroana de struguri. Aşa merg la petrecerea de seară. În baluri, personajele cortegiului au purtat mai departe această funcţie. Exerciţiul paznicului şi paznicei de struguri (de câmp) era de a avea grijă de chiorchine de struguri, care erau folosite ca decoraţiuni. Participanţii, în timpul balului „furau” din aceste chiorchine. Cei care au fost „pedepsiţi”. Trebuia să plătească tribunalul. Aceşti bani au fost depuse, de către organizatori, pentru cheltuielile organizării balului. În multe locuri, acest joc de furat struguri era partea fundamentală a balului. Aceste baluri de obicei ţinea până dimineaţa.

Balul culesului de vie în secolul al XX-lea, s-a răspândit şi pe teritoriile unde nu se cultivă vie.

Acest bal este şi astăzi un obicei viu pentru secuime. Aceste obiceiuri, în zilele noastre se leagă de defilare, cortegiu şi bal. Balul culesului de vie este organizată de către tinerii satului. Personajele care participă la bal (judecător, judecătoreasa, paznic şi paznică de struguri, arbitru, meşteri de dans) interpretează roluri lor.
Tinerii aleg judecătorul şi judecătoreasa, din cei mai descurcăreţi paznici şi paznice de struguri. Judecătorul este însoţit de 2 panduri, 2 arbitrii şi doi ţigani. Ultimele 2 personaje au rolul de a se îmbrăca în haine ţigăneşti şi să distreze publicul.
Petrecerea începe cu defilare. Tinerii organizatori, îmbrăcaţi în port popular secuiesc tresar satele din împrejur cu cai şi căruţe împodobite, cu 1-2 muicanţi, invitând tinerimea la bal. Căruţa judecătorului şi a judecătoresei sunt însoţiţi pe călare de 2 panduri, în spatele lor vin fetele cu coşuri împodobite cu coroană de flori. Băieţii vin  pe călare lângă fete. Cel mai important participant al cortegiului este Regele Vinului sau Balului. El şi familia lui organizează balul de diseară. Figurile caracteristice al cortegiului sunt hoţul şi paznicul, cae prin cearta lor distrează publicul. În alte locuri, la acest cortegiu participă şi alte figuri de carnaval.
De exemplu: turcul,drumeţul, prinţul, ţiganul şi cel care face ursul să danseze.
Punctul culminant al balului de culesul viei este dansul paznicilor care este dansată de paznicii şi paznicele de struguri îmbrăcaţi în port popular. Această festivitate ţine până dimineaţa. În câteva saturi secuieşti culegerea viei este considerată ca cea mai prestigioasă sărbătoare.

 

 

 
Magyar | Romana | English | Deutsch